Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 16 martie 2011

Scrisoare catre bunicul meu

Draga bunicule...sau tataie...oricum ti-as fi spus daca as fi avut sansa sa te cunosc,
        De cand ai plecat, lasand lacrimi neuscate pe chipurile familiei tale, de cand ne-ai lasat singuri pe toti in mocirla numita viata, lucrurile s-au mai schimbat....Pentru inceput... m-am nascut... Si de cand m-am nascut toti am inceput sa iti simtim lipsa din ce in ce mai mult.
        Pana sa merg la gradinita nici nu stiam ce inseamna termenul "bunic".
        Cand am intrat la gradinita in grupa mica, mereu ii vedeam pe colegii mei cum isi luau bunicii in brate in fiecare zi, fericiti ca dupa gradi se duc in parc si petrec mult timp impreuna...TU NU AI FOST ACOLO!
        Cand mergeam in parc de mana cu mamaie, vedeam multe cupluri de varsta voastra care se tineau de mana si petreceau dupa-amiezi minunate....TU NU AI FOST ACOLO!
         Cand am desenat primul portret de familie, TU AI FOST ACOLO!! TU TE-AI AFLAT ACOLO, chiar daca nu stiam cum arati, cum te imbraci sau cum zambesti.... Te-am avut in inima mea inca din copilarie...
         La scoala in clasa I cand invatatoarea m-a rugat sa fac un arbore genealogic, TU AI FOST ACOLO,chiar daca nu am stiut cum te cheama, mama mea completand numele tau.
         Acum, cand ma uit pe strada si ma uit la cat de norocosi sunt unii copii care au un batran aproape, ma gandesc la cat de mult imi lipsesti si cat de mult as fi vrut sa te cunosc...
   Sper ca ai realizat acolo, unde esti tu, nu conteaza unde, ca ai facut cea mai mare greseala alegand sa pleci si sa nu te mai intorci...
      

duminică, 6 martie 2011

Loveeee :)

La cererile insistente din partea unor persoane carora le pasa de existenta mea pe acest pamant, am decis sa imi schimb tipul de scris :D mai... vesel :) Si ce poate fi mai vesel si mai frumos decat IUBIREA? ;))
Iubirea este definita in dictionar ca fiind un sentiment de admiratie pentru o persoana de sex opus... Pentru mine iubirea nu poate exista in cuvinte, ci doar in sentimente, trairi si emotii intense care ne fac sa ne trezim dimineata, inaintea unui examen cu zambetul pe buze si cu durere de burta. Iubirea iti da batai de cap si nu iti lasa creierasul in pace indiferent unde te aflii...Ea te face sa pierzi nopti gandindu-te la acea persoana speciala care ti-a furat inima si a ascuns-o sau a pierdut-o pe parcursul timpului care ii despart cei 2 actori sa isi indeplineasca un singur rol important: sa fie impreuna :"> Un rol minunat si usor de interpretat, care din pacate este tot mai rar bazat pe sentimente reale si minunate. Cand ai o persoana pe care o iubesti si care te iubeste la randul ei te simti... PERFECT. Simti ca nu vrei sa mai faci nimic altceva, decat sa stai si sa privesti ochii acelei persoane... Sa radeti si sa plangeti impreuna... pana la sfarsit :"> Chiar daca undeva in adancul sufletului stii ca acea persoana nu te iubeste.
S-ar putea sa va intrebati ce este asa de vesel si frumos la acest post :)) ei bine... partea frumoasa a povestii este ca fiecare dintre noi are niste sentimente speciale pentru o alta persoana, si ca aceste sentimente ne pun zambetul pe buze in cele mai grele momente ale vietii :)
Sau s-ar putea sa spuneti "tu esti un copil si nu stii ce este dragostea adevarata"... Ca sa va scutesc de comentarii, as raspunde: "ceea ce am scris este ceea ce simt, daca nu este iubire atunci ar trebui sa va multumiti doar cu definitia din dictionar" :)

sâmbătă, 5 martie 2011

Just another girl with big dreams and no future :)

Din cate am observat, se pare ca prima postare (la mai multe persoane) se numeste "Despre mine". Ca sa intru si eu in "trend" am decis sa fac acelas lucru...
Ma numesc Laura si sunt o persoana in plus care polueaza planeta... Am invatat ca visurile nu se indeplinesc niciodata, inca de la primii mei pasi. Sunt o persoana ipocrita, care afiseaza un zambet fals si un ras mizer, care incearca sa para ca nu sufera cu fiecare secunda pe care o traieste... Nu va luati dupa aparente deoarece ele inseala foarte mult :) Sunt o simpla fata fara aspiratii deoarece ele sunt distruse incetul cu incetul de persoanele cele mai dragi mie, care stiu sa imi ia sentimentele din inima mea pentru acestia si sa le mozoleasca in balta nepasarii/inconstientei...Deci da, nu sunt buna nici la ales prieteni... Eu sunt genul de persoana care traieste in sufletul ei amar si plin de lacrimi emotii de tristete, amagire, dezamagire, care se straduieste sa isi faca prieteni dintr-un singur motiv simplu: teama de respingere... Frica si teama de a nu avea pe nimeni alaturi imi starneste lacrimi si planset in fiecare noapte, in timp ce invat pentru "scoala"... la care nu am fost niciodata un copil stralucit... Nu imi place sa invat la materiile precum civica, tehnologie, religie si chiar si fizica, deoarece consider ca nu trebuie sa invat la o materie care nu ma ajuta in nici un fel (pentru ce as vrea eu sa devin) constant... Deci da, sunt o cauza pierduta, o singuratica si o ipocrita intr-o lume care te striveste cu orice pas pe care il faci :)